Remember...!!!!!!

Nu te du sa pasesti acolo unde te duce cararea..du-te si lasa o urma acolo unde nu este nici o forma de drum.... Succesul reprezinta abilitatea de a trece de la un esec la altul fara sa iti pierzi entuziasmul.

Nu ezita sa cauti...

duminică, 28 iunie 2009

In amintirea anilor de liceu...



Poate pentru multi dintre voi nu au insemnat mare lucru sau au trecut fara sa ii simtiti din plin..
Fericirea ce am simtit-o atunci cand am vazut lista cu repartizarile si constatarea ca nu am nici un baiat in clasa(fericita la inceput..apoi clar dezamagire),belele din fiecare zi,facute profilor si intre noi.
Incepeam fara indoiala sa scriem inca o pagina ce avea sa ramana doar in amintiri vie.In care isi aveau locul bine meritat toate excursiile mult asteptate,expozitiile de icoane(D-ne ce timpuri),zile onomastice,iesiri in oras,la iarba verde...batai cu zapada iarna in gradina publica,farse..ce sa mai eram copii.copii care traiau clipa.
Ne traiam anii de liceu din plin.Fiecare profesor are meritul sau.
Si credeti-ma nu e usor sa suporti 20 si ceva de fete fiecare cu caracterul si nemultumirile sale.
Cum sa uitam colindele personalizate de la sfarsit de an?si hohotele de ras in timp ce ne chinuiam sa le personalizam;mersul la colindat cu atmosfera de sarbatoare care era pe strada,dar mai ales prima experienta actoriceasca,cu luminile scenei.MIMESIS!!Emotiile de la primele repetitii sau primele aplauze care mi-au umblutu sufletul de bucurie si chipul de lacrimi de fericire atat mie cat si tuturor celor care au facut parte din acest proiect.Am fost un elev fericit,si acum ma bucur de aceste momente in liniste.Ma bucur ca am ce sa imi amintesc cand privesc oarecum cu nostalgie in urma la tot ce a fost in viata mea.
MIMESIS as putea sa o descriu ca pe o "adunatura de nebuni" in goana de a atinge propiul tel,in cautarea unui vis netrait pana atunci;toti profesorii care ne-au motivat sa dam tot ce a fost mai bun din noi la timpul respeciv,o sansa in plus de afirmare cu iesirea la scena deschisa a piesei "CE INSEAMNA SA FII ONEST"(OSCAR WILDE),care intr-un fel la acel moment devenise o eticheta a liceului.
Design vestimentar-profiulu meu din liceu.Sincer nu stiu ce cautam aici.Eu mi-am dorit dintotdeauna sa fac teatru,televiziune..dar dintr-o ironie a sortii iata ca am ajuns si aici ,insa nu imi pare rau,ptr ca asa am avut posibilitatea sa imi descopar si alte afinitati.Nu pot sa trec fara sa amintesc de colectiile de moda pe care le organizam cu mare fast,unde ne-am lasat amprenta putin cate putin,deplasarile la Bacau pentru festivalul costumelor ciudate(al meu era exclusiv din nasturi-Nasturica)si toate emotile de acolo ,drumul spre casa cu toate peripetiile sale.Nu au facut altceva decat sa ne intareasca increderea in noi,si sa mai adaugam inca o caramida la ceea ce peste catva timp aveam sa numim 'anii nostri de liceu".
Am facut de toate in liceu bine cu bun simt si responsabilitate nu va ganditi la rau.Imi placea sa merg la emisiuni cu profa de engleza,ma distra copios dar ma si motiva la mai mult ce e drept.Stiam ca pot si vroiam sa demonstrez ca asa este.Si intr-un fel sau altul mereu mi-a iesit.
Nici actele de caritate nu au fost uitate in toata aceasta aventura adolescentina.Mica excursie de la Movileni dupa ce am fost aleasa cea mai sexy craciunita pentru a le duce daruri copiilor de acolo.Adevarul e ca eram un fel de suflet al balurilor si tuturor evenimentelor din liceu.A fost frumos...atat cat a durat!
Cert e ca am legat prietenii nu numai cu elevii liceului respectiv ci si cu domnii profesori,de la care am avut cate ceva de invatat.
Sa mai zic de grupul vesel???:Roxy,Ale,Simo,Ioana.si eu in frunte.Bineinteles ca toate eram intr-un fel sau altul nebunatice si venite parca din propia jungla.
Toate se impleteau de minune cu gafele noastre din timpul orelor de curs cand chipurile incercam sa pastram o liniste aparenta,si zic aparenta pentru ca niciodata nu am putut fi calme la ore,tot timpul scoteam fiecare cate o perla pe care in mod evident le notam la sfarsitul unui caiet si la sfarsit de an le comunicam.(Eram carcotasa rau cei drept!!!)Nu-mi scapa una nescrisa,indiferent ca venea de la o colega de a mea sau de la un domn profesor.
A si sa nu uit ca uneori se faceau meciuri intre profi si elevi.Si evident ne invoiam de la ore pe motiv ca suntem putine in clasa ascunzandu-le ghiozdanele celor care erau plecate in pauza pe unde apucam,cand de fapt noi plecam sa facem galerie..profilor.Pai trebuia sa ne punem bine nu/E defapt la noi era atmosfera cea care conta cel mai mult indiferent de scor.Era mai ceva ca pe stadion.Urlam cat ne tineau plamanii incurajandu-ne dirigul..da ce credeti ca mai conta vocea..de unde?A doua zi aveam motiv sa nu fim ascultate,ca eram ragusite si nu puteam vorbi:)):)):)).Acum fiecare suntem pe cate un drum,intalnindu-ne foarte rar.Drumurile vietii nimeni nu poate afirma ca le cunoaste.
Nu de mult m-am reintors in capitala,si cat am stat acasa aceasta perioada scurta cei drept a coincis cu perioada de inceput a examenului de bacalaureat!Intr-un mod inevitabil m-au napadit amintirile cand mi-am vazut fosti colegi de liceu cum se agitau plini de emotii.M-au facut sa retraiesc intr-un fel sau altul fiecare moment din acesti minunati ani de liceu.
Toate au ramas o dulce-amaruie amintire.
Numai bine va doresc,si bafta celor care sustin acum examenul de bacalaureat.Sa ne auzim cu bine.
Ma retrag subtil...

marți, 23 iunie 2009

Puterea ierburilor..


Fara doar si poate atunci cand vine vorba despre puterea curativa a plantelor si efectele lor mult discutate asupra vietii omenesti si nu numai exista multe controverse.Cea mai cautata planta, pentru puterea ei, este cea cunoscuta ca "iarba Sfantului Ion": este vorba de sanziana, cea cu florile de culoarea soarelui, cunoscuta la unele popoare ca "iarba ce alunga diavolii si duhurile necurate". Se zice despre aceasta ca uscata la focul Sfantului Ion si agatata la fereastra, indeparteaza de casa strigoii si pe toti cei cu ganduri rele; arsa, ea alunga spiritele si diavolii.Insa pusa sub perna, floarea de sanziene ii va arata in vis fetei cine va fi viitorul ei sot. Aici si vroiam sa ajung la aceast ritual antic dea prezice soarta fetelor nemaritate.Ritualurile pentru noaptea aceasta care urmeaza sunt multe si dintre celemai diverse.Cateva dintre ele m-am hotarat sa vi le destainui si voua.Nu ca le-am practica eu doamne fereste,insa mi-ai parut interesante si poate vor fi de folos celor care cred in puterea lor.
Astfel :Pe o foaie de hartie se vor scrie, numarandu-le, intrebarile la care se asteapta raspuns din partea cerului si se pun apoi sub perna. Se vor face apoi bilete cu "Sfantul Ion spune da" si tot atatea cu "Sfantul Ion zice nu". Se amesteca bine biletelele si se pun intr-un vas de teracota ce va fi asezat afara, in timpul noptii. Dimineata, la sculare, se ia hartia cu intrebari, se citeste numarul 1 si, cu o mana, fara sa se priveasca in partea aceea, se ia un biletel, afland astfel raspunsul. Se procedeaza astfel, pana ce se termina biletelele si intrebarile.
:In 23 iunie, dupa apusul soarelui, se culeg 9 flori de maslin, se pun intr-un lighean cu apa (mai bine sa fie de izvor) si se lasa in timpul noptii, expus influxurilor astrale. Dimineata in zori, se va urmari desenul format: acesta corespunde initialelor viitorului sot. O varianta poate fi si aceasta: se umple un recipient - de argint sau de teracota, nu prea inalt si larg - cu apa de fantana. Se va aprinde o lumanare rosie si se lasa sa picure 23 de stropi de ceara, observand ce initiale se vor forma...
Oare sa fie asta calea de a ne vedea ursitul...asta ramane la aprecierea fiecaruia,si la credinta ce o avem.
Asa ca multa bafta celor care vor pune in aplicare aceste ritualuri si sa impartasiti si cu noi reusita daca nu sunt prea indiscreta si voi prea secretosi.
O zi buna va doresc..o sa revin!!

luni, 22 iunie 2009

Corpul nostru ..forme,senzatii,placeri…acceptat asa cum este?


Chiar daca am mai scris pe blog despre imaginea noastra pe care o avem fata de noi si de toti ceilalti din jur,revin acum pentru a mai adauga ceva.Nu de alta dar aproape in fiecare zi imi apare in cale un astfel de caz bineinteles sub o alta forma.
Sa traim in armonie cu propiul nostru corp cate dintre noi nu visam la asa ceva ?Si aici ma refer mai mult la partea feminina care in disperarea de a arata bine ajunge la diete extreme sau fel si fel de strategii.Totusi foarte putine reusite sunt pe termen lung.
Ne sunt cunoscute acele minunate stari de gratie urmata de inevitabilele momente de neplaceri sau chiar respingere atat din partea noastra asupra propiului corp cat si a celor din jur asupra noastra.Statutul pe care il acordam propiului nostru corp este situat la extreme din cele mai diferite.
Viata am invatat sa o simtim intai de toate cu ajutorul propiului corp.
Relatiile cu el erau din cele mai diverse :de acceptare atunci cand reusesc sa ajung la o greutate dorita,de dragoste cand reusesc sa ma mentin si vad ca observa si cei din jurul lucrul acesta,si de respingere cand il scap de sub control.
Nu fac parte din aceea categorie de femei care mostenesc genetic silueta de vis ,si nu necesita sa faca nici un efort pentru a se mentine;si in fiecare dimineata oglinda era interlocutorul meu.
Cand eram mica apaream exact ca o dudulusk cu fata rotunda,de fapt eram toata durdulie ce sa mai,ma simteam bine cand lumea ma tragea de falci si eram in centrul atentiei,cand ma asezam la masa cu fiecare care ajungea la noi si placerea de a fi mereu cu nasul bagat in bucate.
Eram un copil fericit in lumea mea cu miros de dulcegarii si bunatati facute in casa.Dupa ce a trecut aceasta perioada si am inceput sa ma dezvolt vedeam tot mai des in jurul meu diferite "conformatii corporale",care atrageau dupa ele toate privirile din jur,iar eu eram tot mai departe de acea perfectiune a corpului.Nu eram nici inalta,nici nu glezna subtire,nici vre`un 90-60-90,defapt niciodata nu am fost nu sunt sau voi putea sa fiu cu asemenea masuri.
Insa am inteles pe parcurs ca fiecare avem propia noastra « croiala » suntem unici in felul nostru ;dar bine asta dupa nenumarate cure drastice de slabire care ma faceau sa cred ca voi atinge frumusetea absoluta.
Mass-media ne influenteaza foarte mult din toate punctele de vedere,dar mai ales al modei si al gandirii.
Ca drept exemplu faimoasa masura 0 care a facut ravagii in randul femeilor,sfarsind anorexice sau chiar moarte.Nici barbatii nu au scapat de aceasta imagine a corpului,din ce in ce tot mai multi ajung dependenti de salile de gimnastica.
Insa cand nici chirurgia estetica nu te mai poate ajuta sa iti recapeti increderea in tine ,trebuie sa te pretuieste exact asa cum esti.Fiecare avem un tel,care nu tine cont nici de frumusete nici de ani sau pozitii sociale.
Cand frumusetea nu te ajuta,trebuie sa te axezi pe o alta calitatea care sa acopere acest defect sau sa il minimalizeze.Grase sau slabe,anorexice sau bulimice,cu sau fara celulita,inalte sau scunde avem o singura viata si trebuie sa o traim din plin cu si prin fiecare por al pielii noastre.

TRAITI-VA VIATA CU TOT CU KILOGRAME.Si ele sunt parte din voi,insa daca totusi nu va complaceti in aceasta imagine,apelati la sport sau schimbati stilul de viata pe care il aveti cu unul mai sanatos.
Intr-o lume unde oamenii sunt judecati dupa felul in care arata,iar corpul serveste drept carte de vizita trebuie sa stim si sa fim siguri de ceea ce suntem si ceea ce vrem sa fim.

joi, 18 iunie 2009








Cand iubesti pe cineva cu adevarat ai puterea de a trece peste orice ,chiar si sa schimbi imposibilu` in posibil,insa un singur lucru nu poti sa oferi,bani ptr ca BANII NU STIU SA IUBEASCA liber si dezinteresat pe cineva.Nu stiu sa ocroteasca sincer fara a manji,nu pot sa-ti aduca linistite fara a tulbura constiinta,nu pot sa iti ofere pace intr-un imens razboi pe care il ai cu tine insati.Doar iubirea celui drag iti poate oferi o viata cu adevarat implinita.
Adevarata iubire se traieste cu sufletul,cu inima,cu privirea,nu cu vorbe grele si cu indiferenta atat din partea ta cat si a celor din jur.

Visele prind contur daca le dai aripi..


Cum am arata oare fara vise?Cum ar fi noptile in care nu am mai putea sa visam?Pentru mine ar fi groaznice.Ar fi ca si cum nu as mai avea nimic.Pana si a visa in ziua de azi a devenit o calitate sau mai bine zis un lux,pe care multi dintre noi nu il mai putem pastra.Ne lasam cuprinsi de monotonia agitatiei cotidiene,ne luam tot mai des dupa cei din jur incat ne pierdem incet dar sigur propia identitate.Secretul reusitei este sa descoperi ce iti place si sa faci totul din cu si pentru propia placere.Sa nu te lasi condus de nimeni,sa fii inconjurat de cei dragi care te iubesc dezinteresat,si pentru care ai fi in stare sa faci orice si oricand.O viata perfecta este viata in care poti sa imbini perfect armonia profesionala cu cea personala.
De ce trebuie sa luptam atat de mult pentru ceea ce ne aduce fericirea? Poate pentru ca trebuie sa invatam sa auzim nu doar sa ascultam, sa vedem nu doar sa privim?…e atat de extenuant drumul catre o clipa de fericire, dar merita fiecare picatura de sudoare, tocmai pentru ca ne aduce aproape de reusita de la capatul visului. Ne aduce aproape, ne bucuram de succes ceva timp, dupa care nu mai actionam in nici un fel, ne complacem in starea respectiva, incetam lupta…Ciudat e ca, realizezi toate astea dupa ce ai pierdut ceva, pe cineva si realizezi ca nu mai ai ce face pentru a ‘repara’ ; incerci sa aduni bucatetele ramase,asemenea unui puzzle dar nu-ti iese nimic, le lipesti total anapoda in disperarea de a face totul exact asa cum era.Pierzi orice urma.Orice forta de a mai continua sau a reface ceea ce ai pierdut.
Se zice ca si Dumnezeu a creat lumea in sapte zile, dupa care s-a odihnit...greseala noastra e ca intai ne odihnim si abia dupa ne-apucam de construit, daca ar fi posibil nici sa nu mai miscam nimic sa vina toate la noi.
De ce in viata nu poate fi totul ca intr-un vis?/Totul sa fie roz....pentru ca traim in Romania si alta tara de am avea altfel ne-am bate joc de ea.
Oricat de grea ar fi viata asta atat de scurta,nu trebuie niciodata sa ne pierdem puterea de a visa,de multe ori credinta intr-un vis ne poate salva,sau intari intr-un moment de dificultate.Daca nu crezi in vise cum sa prinda ele contur intr-o lume atat de nebuna in goana dupa avere?
Si eu am vise si poate chiar foarte multe ar zice unii dar sunt ale mele si intr-o buna zi mi le voi indeplini pe toate pana la cel mai mic si mai ascuns gand.Ca doar o viata avem si ar fi pacat sa o lasam asa in voia sortii.Viata trebuie traita clipa de clipa,cu bune si rele.
Dat fiind aceste zise,acum ma retrag pentru a reveni apoi.
Intotdeauna revin!
O zi buna va doresc!!!!

sâmbătă, 13 iunie 2009

P.S:Am revenit...


Suntem aroganti nu-i asa?Suntem asa de ingroziti de imbatranire incat facem orice sa o prevenim,astfel nu realizam ce privilegiu este sa imbatranesti alaturi de cineva care nu te innebuneste,sau care nu te umileste,nu iti gaseste defecte in tot ceea ce faci sau ceea ce nu faci .E draguta ideea de a avea o asemenea persoana alaturi,insa noi nu stim sa valoram ceea ce avem sau nu vrem sa acceptam realitatea asa cum este ea.Nu trebuie sa judecam pe nimeni sau sa comparam persoanele intre ele,rostul nostru este sa cream ceva...sa ne facem propia viata,sa savuram fiecare moment ca si cum ar fi ultimul.
Stiu ca poate pentru multi suna a cliseu insa daca stam sa meditam putin asupra faptului o sa observam ca asa este.Daca nu dai un sens acelui ceva o sa ramai ca toti ceilalti.Fiecare om este unic in felul sau,unii pot avea o voce de invidiat,sau priviri patrunzatoare,pot vorbi cu ochii sau fermeca cu mainile,altii pot fi draguti prin felul lor "nesimtit" de a fi,sau pot sa te incante doar cu simpla lor prezenta.Stiu ca am zis mai sus ca nu trebuie sa comparam sau sa criticam oamenii din jurul nostru,insa ii ador pe cei care pot sa iti vorbeasca cu ochii si sa te priveasca cu sufletul,pot sa iti vorbeasca la infinit fara sa piarda sirul si fara sa plictiseasca.Suna bine!!Dar sa trec mai departe.Nu conteaza ca ai in fata o pereche de sosete,o pizza(o mancare excelenta cu sute de mii de calorii)sau orice altceva,important e sa nu faci abstractie de calitatile si utilitatile lui.Fiecare are un rost,noi oamenii avem un rost,sa creem ceva indiferent ce,dar sa lasam ceva in urma noastra atunci cand vom pleca"sus".Astfel afli mai multe despre tine decat stii tu insati,ajungi sa cunosti profunzimea lucrurilor si semnelor din jur.Intelegeti ce vreau sa spun?Nu ma refer la vopsit sosete cand zic ca trebuie sa facem ceva insa si asta ar fi o varianta..ce au aparut pe poata sosete vopsite? ..nu cred deci ar trebui incercat.Glumesc sau poate nu!
Asa ca incercati sa gasiti acel ceva care va diferentiaza de cei din jur,sa traiti fiecare moment purtati de dorinta descoperirii noului.
Ceea ce trebuie sa stim e ca..desi singuri nu suntem singurii in aceasta situatie.Cateodata ajuta!

P.S:Am zis ca intotdeauna revin!:)

marți, 9 iunie 2009

O tara de 40 de lei/ron...


Cam asa sunau acu 2 zile mesajele care curgeau pe internet si pe la toate colturile de strada.Astfel de mesaje mi-au ajuns si mi,recunosc le-am facut jocul pentru moment sa vad ce se ascunde in spatele acestei "oferte"patetice,jalnice sau cum vreti sa-i ziceti.Ca drept dovada la vot au fost mai putin de jumatate din oamenii cu drept de vot.Alegerile parlamentare din 7 iunie nu au servit decat sa arate cat de mult ne pasa noua de tarisoara asta.Fiecare a gasit ceva mai interesant de facut decat sa se duca la vot;fie ca au fost la mare, la un gratar sau la strand,insa orice inafara de vot.Acum intrebarea e de ce nu votam?,s-au oferit chiar si bani cei drept erau putini 30-40-50 de lei de vot,sau poate ca m-am intrebat eu gresit si nu e de ce nu votam ci mai bine zis cu cine sa votam????Cu oamnei caer nu vreau decat "succesuri",sau care cauta informatiile pe 'goagal'in loc de google,oameni care nu fac altceva decat sa doarma in parlament.Eu una nu am vazut schimbari majore dupa o alegere;poate ca singura schimbare a fost aceea dupa Ceausescu,schimbare pe care sincer foarte multi o regreta dar asta e,preferam sa ne facem dreptate cu mana si sa plecam din lac in put.Stanga sau dreapta,rosu sau portocaliu,trandafiri sau alte sigle,cu cine sa votam????o intrebare cam grea si cu o pauza in loc de raspuns.Multi dintre cei care au drept de vot nici nu stiau pentru ce voteaza sau ce rol are aceasta zi de 7 iunie.

Daca ai votat cu cine trebuia ca sa iei banii trebuia sa urmezi instructiunile exact cum erau ele spuse inainte de a intra la vot si anume:"Va trebui să faceţi poze cu buletinul de vot, cu ştampila pe PSD, să aveţi carnetul de student sau un alt act pus lângă, să se vadă cine a votat, ca să vă luaţi banii”,

Insa daca nu stii nici macar cu ce se mananca aceasta politica facuta in tara noastra ramai cu buza umflata asa cum a patit si o cetateana care a confundat PSD cu PD-L

Una dintre tinerele studente venite să facă un ban a rămas cu buza umflată , deoarece ajunsă în cabina de vot, ea a pus ştampila pe PD-L, în loc de PSD. “Am confundat partidele”, i-a spus ea aşa-zisei reprezentante a PSD, care i-a comunicat că nu pupă nici un leuţ.

Asa ca indignata de aceasta manevra a politicii romanesti nu m-am prezentat la vot nu am votat nici cu Psd Pnl sau alt candidat independent,si nici bani nu mi-am luat.
Acum sunt curioasa ce o sa se mai intample in aceasta "scumpa"tara cum va mai proceda pe viitor.
Peste tot s-a dat am ajuns o tara de ras...pacat si mai vrem sa fie bine..

Realitatea este ca ne vindem pentru 30-40 de lei unor hoti care nu fac nimic in tara asta sau mai bine zis tot ce fac e sa se umple ei de bani. Pentru bani aia care ti-i dau isi umplu ei buzunarele inzecit. Nu e de mirare halul in care am ajuns datorita unora ce nu stiu sa-si vada decat interesul. Dupa 2 cuvinte in engleza fac numai aaaa-uri pana il scot pe al 3-lea . Daca vom fi in continuare condusi de ei niciodata nu vom realiza nimic . Sa dea Domnu sa ramana fiecare cu 40 de lei.
Romanie incotro te indrepti!!!!!!!!!

Nu-mi pierd speranta....Nici nimicul nu e intamplator...


De cate ori nu v-ati pierdut si voi speranta??De cate ori nu ati simtit ca tot ceea ce faceti este in zadar??Sau ati cazut ranindu-va...dar v-ati ridicat.Sau momentele in care nu mai recunosteti nimic din tot ceea ce va inconjura pana in acel moment.Au fost zile bune,au fost zile rele,oameni care au avut placerea sa creada in mine ,si oameni care m-au blamat,momente care m-au marcat intr-un anumit fel,insa viata se schimba!Si odata cu ea si tu cresti,evoluand de la o zi la alta.
Viata e precum o clepsidra care se poate rasturna in orice moment,cand nici nu te astepti...crezand ca pot sa ating stele am cazut in prapastii si m-am oprit si m-am uitat atent in jurul meu sa vad ce am .....am gasit priviri reci,suflete calde,oameni care nu au nimic in comun cu mine si totusi la un moment dat imi dau o mana.Insa pe langa ceea ce imi place..E speranta mea care ma insoteste mereu,precum un inger pazitor,e familia mea care mereu imi va fi alaturi asa cum mi-a fost intotdeauna.
Recunosc ca uneori sunt omul care daca il dai afara pe usa intra pe geam,insa doar pentru faptul ca sunt sigura pe mine,stiu ce vreau si cat pot sa ofer..insa insistenta asta sau cum vreti sa ii ziceti se termina acolo unde ma lovesc de lipsa bunul simt...!!!
Insa nu-mi pierd speranta atat cat am viata in mine,chiar daca lumea vorbeste,(daca altceva mai bun nu au de facut) s-o faca cum vrea,inseamna ca ma considera cineva sau ceva important pentru ei in functie de atentia acordata.
Vreau si cred in speranta mea...oricum ea moare ultima sau chiar odata cu mine .
Si azi am observat ca nimic nu este intamplator.Chiar daca te calca masina, versi strici,patesti ceva...totul se intampla cu un anumit scop...Urcusuri sau coborasuri,carari ascunse sau vaii prea cunoscute ,pe toate trebuie sa le urmam,exact asa cum sunt ele.La capatul lor se afla solutia,bucuria,delirul.
Cu respect imi inchei aceste ganduri,pe ziua de azi.ptr ca o sa revin!!!
INTOTDEAUNA INTR-UN FEL SAU ALTUL REVIN!!!!!!!!!!!

sâmbătă, 6 iunie 2009

Cupa Presei la Cântat, la a VII-a ediţie

Indiferent de clasa sociala,varsta,sau preocupari cu totii suntem oameni,avem vise,dorinte ascunse.Pe 30 iunie, cafeneaua Hard Rock Café va găzdui a şaptea ediţie a Cupei Presei la Cântat,avand ca scop intentia participanţilor să uite de termene limită de goana după subiecte "calde si picante"de sefi sau situatii ridicole,penibile si agitatia de zi cu zi .Se aşteaptă apariţia unor talente noi fara a face abstractie de revenirea pe scenă a "vocilor consacrate"care au facut istorie atatia ani pentru Cupa Presei.Adevarul e ca sunt ziaristi care canta mult mai bine decat asa numitele vedete de la noi,si apoi fiecare e dator in viata asta sa isi incerce norocul macar pentru a nu avea regretul ca putea face ceva.Cred ca este primul eveniment realizat in Romania pentru presa si despre presa care imi atrage atentia intr-un mod optimist.
"Cupa Presei la Cantat" din cate am inteles este un eveniment conceput şi realizat de jurnalistul Florin Ghioca.Felicitarile mele domnule,chiar cred ca se merita un asemenea eveniment,si la mai multe.
Abea astept sa vad anul acesta cine va pleca acasa sorbind din Cupa Presei.
Multa bafta celor inscrisi si celor care fac posibil acest eveniment toate cele bune si multumiri sincere.
Uite ca se poate face ceva daca chiar se vrea.
Toate cele bune.Cu respect!!!!!!

marți, 2 iunie 2009

Nu abandonati nicicand copilul din voi...













Pe zi ce trece sunt tot mai convinsa de faptul ca nimic nu e mai frumos decat sa fii copil ,sa ai tot ce iti ofera universul copilariei ,care este pur si curat..
Pentru parintii nostri vom fi mereu niste copii..ce-i drept care cresc si isi cauta incet incet un rost in viata.
Viata cu lucrurile ei cotidiene ne prinde in mrejele ei si ne face sa uitam sa mai pretuim lucrurile simple,ne avantam mereu spre complicat,ne complicam singuri viata,pt ca asa vrem sau nu realizam ce facem,sau conteaza mai mult ceea ce zice lumea din jur.
De cate ori trecem pe strada si vedem copiii singuri care cersesc traind astfel fara rost..insa si ei sunt cineva si ei au un nume al lor,pe care insa nu il asculta nimeni .nu il ia nimeni in seama.Ei sunt doar atat pentru majoritatea dintre noi...copiii strazii si.
Trist nu??. .sa nu poti simti caldura persoanei dragi,sa nu fie cineva care sa iti poarte de grija ,sa nu ai cui sa-i zici multumesc,sau mi-e dor, doare indiferenta asta din jur.
Oare nimeni nu poate sa deschida ochii sa vada adevarata Romanie in care traim cu totii ca niste orbi cu instincte animalice puternic dezvolate???
Fiecare ne nastem cu o soarta a noastra de asta sunt ferm convinsa,dar la soarta asta in mare masura pe parcursul vietii contribuim si noi cu bune cu rele cu satisfactii cu dezamagiri...dam cu piciorul la ceea ce intalnim mai drag in cale,nu stim sa ne valorificam principiile si valorile,nu vedem decat interesul nostru si de multe ori nici pe acela.
Nu uitati nicicand copilul ce sta ascuns intr-un colt al sufletului vostru...

LA MULTI ANI pentru copilul din voi,pentru copilul din mine,pentru mine copilul care si acum viseaza,care mai crede inca in vise.

Dragostea nu inseamna numai flori ,zambete,iubire asa cum nici viata nu inseamna numai oportunitati sau esecuri..fiecare sut un pas inainte sau cam asa era maxima respectiva.
Exista undeva acel cineva care iti va da acel ceva care acum iti lipseste,care te va urma pretutindeni,totul este sa vrei.Sa crezi.Sa astepti cu sufletul deschis.Cu sufletul pur si inocent de copil.
Poate ca asta e lucrul cel mai pur pe care il mai putem avea in noi,si ar fi pacat sa il manjim pentru lucrurile materiale.Nimic nu este etern..insa atat cat este trebuie pretuit la maxima sa valoare!!!

LA MULTI ANI si pentru Criss,colega mea care e nascuta in aceasta minunata zi..ce frumos nu?inca un motiv in plus pentru ea si multi altii nascuti astazi de a sarbatori copilaria.iti serbezi in fiecare an copilaria si inca un an care s-a pierdut in sirul lung al vietii.La multi ani iubita mea ..sa te blesteme cele sfinte numai cu stari de bine de multumire, sanatate si fericirea adevarata dupa care fiecare din noi tanjim,insa toate cele bune si pentru copilul din tine care va trai mai departe prin zambetele copiilor tai si pofta lor de viata.

Cautati in jur,redescoperiti copilul din voi nu il abandonati uitarii....
LA MULTI ANI COPILE!!!!!!!!!!!!!!!